Fără copii și îndatorați: efectele politicilor pro-familie ale Ungariei

Așezată pe o bancă într-un parc dintr-un campus universitar plin de verdeață din orașul Debrecen, în estul Ungariei, Barbara Elek își verifică nervos emailurile. Ea și soțul ei, Levi, așteaptă să afle dacă Barbara a rămas însărcinată, după cea de-a treia lor rundă de fertilizare in vitro (FIV), care a avut loc în urmă cu zece zile.

„Dacă nu a reușit, atunci evident că voi fi devastată”, spune ea pentru BBC Global Women.

Neliniștea ei nu își are rădăcinile doar în tristețea de a nu putea avea un copil. În schimb, ea și Levi s-ar putea confrunta cu o datorie financiară copleșitoare dacă ea nu reușește să rămână însărcinată.

La fel ca multe alte cupluri tinere din Ungaria, Barbara, asistentă socială, și Levi, bucătar, au fost eligibili pentru împrumuturi fără dobândă și subvenții în valoare de zeci de mii de dolari, atunci când au promis că vor avea doi copii.

Dar când și-au dat seama că nu pot avea o sarcină pe cale naturală, situația s-a complicat. Dacă nu pot dovedi până în luna noiembrie că așteaptă un copil, ei riscă să fie obligați să ramburseze acele împrumuturi, plătind dobânzi de penalizare - ceea ce ar consuma aproape jumătate din veniturile lor.

În ultimii 16 ani, sub conducerea fostului prim-ministru Viktor Orbán, Ungaria s-a angajat la unele dintre cele mai ambițioase și generoase politici pronataliste (politici concepute pentru a crește rata natalității) din lume.

Acestea au inclus împrumuturi ale căror condiții deveneau mai favorabile în funcție de numărul de copii pe care un cuplu spunea că îl va avea. După ce un cuplu avea trei copii, împrumuturile erau anulate.

Ungaria a alocat 4-5% din PIB pentru aceste măsuri - aproape 16 miliarde de dolari (în jur de 72.2 miliarde de lei) - aproximativ cât recomandă NATO statelor membre să cheltuiască pentru apărare. Acestea au fost însoțite de o intensă campanie de publicitate care promova imaginea unei „Ungarii care sprijină familiile”.

Máté și Ági Gorondy sunt părinții a cinci copii cu vârstele sub 10 ani. Ei au profitat de indemnizațiile generoase de maternitate și de subvenții pentru a-și renova casa și pentru a cumpăra o mașină mai mare.

Máté, dezvoltator de afaceri independent, beneficiază de reduceri de taxe care cresc odată cu nașterea fiecărui copil. Iar ca mamă a mai mult de doi copii, Ági nu va plăti deloc impozit pe venit dacă se întoarce la muncă.

„Am simțit că politicile ne-au influențat [decizia de a avea copii] prin crearea unei atitudini de sprijinire a familiilor”, spune Máté.

El spune că în localitatea lor, o suburbie prosperă chiar în afara Budapestei, numărul familiilor cu patru și cinci copii a crescut semnificativ.

Rata fertilității în Ungaria a crescut pentru o perioadă de vreme: de la 1,25 în 2010 la 1,61 până în 2020. A fost considerată o mare poveste de succes de către unii - în special de către anumiți conservatori din SUA - care doresc ca guvernele să fie mai proactive în sprijinirea familiilor.

Dar, în ultimii trei ani, rata fertilității a scăzut din nou la 1,31, un nivel nu cu mult mai mare decât cel de atunci când a fost lansată schema.

„Se pare că aceste politici au fost eficiente pentru o perioadă scurtă, așa cum se întâmplă cu majoritatea politicilor pronataliste”, spune Eva Fodor, co-directoare a Institutului pentru Democrație de la Central European University.

Ea crede că stimulentele financiare au determinat unele persoane să aibă copiii pe care oricum i-ar fi avut, dar mai devreme decât planificaseră. „Astfel rata fertilității a crescut pentru o perioadă, pentru un an sau doi, iar apoi a început să scadă din nou.”

Potrivit lui Timothy P. Carney, cercetător senior la American Enterprise Institute și autor al mai multor cărți despre declinul fertilității, cel mai mare succes al lui Orbán a fost plasarea familiei în centrul discursului politic.

Dar el spune că „o parte din problemă este că supraestimăm ce efect au stimulentele financiare. Orbán a avut un succes limitat, dar unul care a arătat costurile și riscurile politicilor familiale”.

Ungaria nu este singura țară care a încercat să crească rata fertilității prin intermediul politicilor financiare și sociale.

Rata fertilității în Coreea de Sud era de 1,19 în 2008 - una dintre cele mai scăzute din lume. De atunci, s-au cheltuit aproximativ 290 de miliarde de dolari (aproximativ 1.3 trilioane de lei) în încercarea de a încuraja populația să aibă mai mulți copii. Părinții primesc un „bonus de bebeluș” între 27.000 și 40.000 de dolari (între aproape 122.000 și 181.000 de lei) atunci când li se naște un copil, precum și alocații lunare generoase. De asemenea, ei primesc vouchere care acoperă servicii private de îngrijire a copiilor.

Cu toate acestea, rata totală de fertilitate a Coreei de Sud a scăzut în acest interval, ajungând la 0,8 în 2025.

Unii susțin că această creștere, urmată de declin, a fertilității în Ungaria a avut puțin de-a face cu politicile țării și a reflectat doar tendințele mai răspândite din Europa de Est. Republica Cehă, de exemplu, nu a introdus asemenea măsuri pronatale ample, dar a înregistrat o creștere similară urmată de un declin similar.

Barbara și Levi s-au cunoscut online acum nouă ani, când aveau puțin peste 20 de ani, și s-au căsătorit un an mai târziu. Ei știau că își doresc doi copii și au contractat în 2020 împrumutul de 10 milioane de forinți (33.000 de dolari, sau aproape 150.000 de lei) pentru familii care „așteaptă un copil”.

Când au întâmpinat dificultăți în a concepe pe cale naturală, ei au fost trimiși la o clinică de fertilizare in vitro subvenționată de stat, la o oră și jumătate de mers cu mașina de locuința lor.

Pentru a fi scutiți de penalizări în cazul în care nu rămâne însărcinată, Barbara trebuie să demonstreze că a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a concepe un copil. Ea trebuie să treacă prin patru runde de FIV, dar până acum a finalizat doar trei. Așa că, în noaptea de dinaintea programării, și-a pregătit toate documentele adunate - mai multe dosare cu acte medicale și financiare - toate dovezi ale eforturilor sale de a avea un copil.

„Au preluat controlul asupra a tot”, spune ea. Aceasta este modul ei de „a încerca să recâștige o parte din acel control”.

O altă persoană care a accesat unele dintre împrumuturile oferite este Antónia Miskolczi. Cu toate acestea, ea consideră că politicile pro-familie au reprezentat „o distribuire de bani prost calculată” și spune că împrumuturile nu au încurajat-o să aibă mai mulți copii.

Ea spune că „o condiție importantă pentru mine a fost să luăm [împrumuturile] doar dacă nu influențează câți copii urma să avem”.

Tânăra de 29 de ani din Budapesta, mamă a unui copil, crede că sistemul de sănătate era „într-o stare teribilă” sub guvernul Orbán, și ar fi preferat ca fondurile guvernamentale să fi fost folosite pentru îmbunătățirea serviciilor publice.

Ea descrie cum urmărea videoclipuri pe rețelele sociale despre „ce îmi pun în geanta de spital”, realizate de viitoare mame, fiind oripilată că li se spunea să își aducă propria hârtie igienică și dezinfectant.

„Nu cred că este necesar să se facă promisiuni mari”, spune ea, „dacă doar sunt rezolvate lucrurile de bază, dorința de a avea copii va crește."

Ea a ales în cele din urmă să nască într-un spital privat.

După o dimineață tensionată la clinică, Barbara și Levi primesc vești devastatoare: transferul de embrioni nu a reușit. Acest lucru nu înseamnă doar că nu vor avea un copil, ci poate însemna și că plățile lor lunare vor crește de patru ori.

Ei nu sunt singurii în această situație: Banca Națională a Ungariei estimează că există 25.000 de cupluri - unul din cinci dintre cele care au contractat împrumuturi între 2019 și 2021- care nu au avut copii și vor trebui să plătească dobânzi penalizatoare în acest an.

Noul guvern al Ungariei, care a venit la putere în aprilie, a anunțat recent că va extinde termenele-limită pentru ca familiile să aibă copii - și a spus că lucrează pentru a găsi soluții pentru cei care nu au avut copiii pe care i-au promis.

Guvernul se va confrunta cu o decizie dificilă privind continuarea acestor stimulente. Politicile s-au dovedit populare. Eliminarea lor ar putea „provoca o reacție publică uriașă”, potrivit Antoniei, care spune că „oamenii și-au construit deja planurile în jurul lor”.

Ungaria favorabilă familiilor, un pilon central al guvernului Orbán, are în față un viitor incert.

Acest articol a fost scris și revizuit de jurnaliști BBC, folosind inteligența artificială pentru a ajuta în procesul de localizare, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Viorica Toma.