Cei mai bogați oameni ai Rusiei își imaginează deja un viitor fără Putin

Sursă imagine, Getty Images
- Autor, Vitaly Shevchenko
- Rol, Analist principal, BBC Monitoring
- Data publicării
- Timp de lectură: 9 min
La câteva ore după lansarea invaziei sale pe scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022, Vladimir Putin i-a convocat la Kremlin pe cei mai bogați oameni ai Rusiei, în vasta Sală Ekaterininskaia.
Peste treizeci dintre ei stăteau aliniați de-a lungul unui perete, purtând măști de protecție din cauza pandemiei de Covid. Un reporter al unui ziar rus i-a descris drept „palizi și lipsiți de somn”. Când a intrat, Putin s-a așezat în partea opusă a sălii, lăsând un spațiu imens între el și oamenii de afaceri. Ca de obicei, el nu purta mască.
Folosind limbajul său caracteristic, cu mesaje indirecte, el a transmis că se așteaptă ca aceștia să susțină războiul.
„Aș dori să vă cer să înțelegeți ceea ce se întâmplă”, a spus el, „și să colaborați cu guvernul pentru a găsi instrumentele necesare sprijinirii producției, economiei și locurilor de muncă.”
În înregistrarea video a întâlnirii publicate de Kremlin, niciunul dintre miliardarii invitați nu a rostit vreun cuvânt.
Acea tăcere a devenit o caracteristică a celor mai bogați oameni din Rusia. În deceniile de guvernare ale lui Putin, ei au învățat că prețul exprimării unei opinii poate fi foarte mare. În 2003, magnatul petrolier Mihail Hodorkovski, cel mai bogat om din Rusia la acea vreme și finanțator al mai multor grupuri de opoziție, l-a acuzat pe Putin că conduce un sistem marcat de corupție generalizată. A petrecut următorii 10 ani în închisoare, fiind condamnat pentru evaziune fiscală, fraudă și delapidare, într-un caz considerat de mulți un avertisment pentru alți potențiali critici ai Kremlinului. El a negat acuzațiile.

Sursă imagine, ALEXEY NIKOLSKY/SPUTNIK/AFP via Getty Images
Și chiar dacă vreunul dintre magnați s-a opus războiului, a preferat să își păstreze opiniile pentru sine.
Însă chiar și în această tăcere, există murmure: unii membri ai elitei de afaceri ruse, cândva extrem de influente, par să își imagineze o Rusie de după Putin. Ei se întreabă dacă, după ce președintele va părăsi funcția sau va muri, țara ar putea semăna mai mult cu cea din anii '90, când oligarhii se bucurau de avantajele apropierii de putere, sau chiar dacă ar putea apărea un climat politic mai sănătos.
Jurnalistul Arkadi Ostrovski, un experimentat observator al Kremlinului de la The Economist, care a petrecut recent ore întregi intervievând unul dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei, spune că are impresia că se produce o „schimbare istorică și politică” în felul în care cei ultra-bogați privesc viitorul țării.
Magnați neliniștiți
Prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 a dat naștere unei noi forțe influente pe scena internă: oameni care au profitat de sfârșitul comunismului, au acumulat averi uriașe și apoi au încercat să influențeze politicienii în propriul interes. Aceștia au fost numiți „oligarhi”, un termen derivat din greaca veche care înseamnă „cei puțini care conduc”. Aveau bani, iar în acea perioadă banii însemnau putere.
A fost epoca „anilor '90 sălbatici”, când și-au făcut apariția așa-numiții „noi ruși”. Mari companii de stat au fost privatizate, iar bărbați cu relațiile potrivite au devenit milionari sau chiar miliardari aproape peste noapte. Corupția era generalizată, favoritismul prospera, iar asasinatele la comandă erau frecvente.
Însă, la scurt timp după ce Putin a fost ales pentru prima dată președinte, în 2000, el a reușit să îi aducă pe oligarhi sub control. Nu avea prea mult interes să împartă puterea cu altcineva. Își putea permite să se confrunte cu miliardarii deoarece economia Rusiei începea să își revină, iar autoritatea statului central devenea tot mai puternică.

Sursă imagine, NurPhoto/NurPhoto via Getty Images
Bill Browder, un om de afaceri care a fost cândva cel mai mare investitor străin din Rusia și căruia i s-a interzis accesul în țară în 2005 după ce a făcut campanie împotriva corupției, spune că magnații ruși se lăsau intimidați de Putin și îi făceau pe plac, de exemplu la Forumul Economic Mondial de la Davos, în anii dinaintea războiului, când încă erau bineveniți acolo.
„Îmi amintesc că îi vedeam pe oligarhi plimbându-se ca și cum locul le-ar fi aparținut, cei mai aroganți și mai încrezători oameni. Apoi apărea Putin și era pur și simplu remarcabil să vezi cum acești indivizi, pretinși masculi alfa, plini de exces de încredere, se transformau în persoane complet subordonate, aproape în niște elevi disperați”, spune el pentru BBC.
De la începutul războiului, în 2022, Kremlinul i-a ținut în frâu pe oamenii de afaceri bogați ai Rusiei printr-o politică necruțătoare de recompense și sancțiuni. Cei care au criticat războiul și-au văzut activele confiscate, în timp ce loialiștii au fost răsplătiți cu contracte guvernamentale profitabile legate de efortul de război.
Astăzi există mai mulți miliardari ruși decât oricând: 155, potrivit revistei Forbes. Averea lor cumulată a atins un nou record, apropiindu-se de 700 de miliarde de dolari.
Însă chiar și pentru magnații care au rămas loiali și au fost recompensați, toți acești bani nu par să le aducă atât de multă satisfacție. Unii dintre ei devin tot mai neliniștiți.
Autocrație, oligarhie sau democrație?
Miliardele lor nu mai valorează cât odinioară: pe plan intern, nu le pot cumpăra prea multă influență politică.
„Nu au nicio carte de jucat, nu au nicio pârghie de putere”, spune politicianul și analistul exilat Dmitri Nekrasov. „Sunt bogați datorită legăturii lor cu Putin, nu invers.”
În afara Rusiei, sunt marginalizați și de sancțiunile occidentale impuse după invazia pe scară largă a Ucrainei.
„Sunt tratați ca niște infractori de rând. Nu își mai pot folosi avioanele private. Iahturile lor nu mai pot acosta în cele mai exclusiviste porturi din Europa. Trebuie să fie foarte neplăcut și umilitor pentru ei”, spune Browder, un critic vocal al lui Putin.
Așa că, în liniște, unii dintre ei au început să se gândească la ceea ce se va întâmpla după ieșirea lui Putin din scenă. Asta susțin analiști bine conectați, familiarizați îndeaproape cu lumea acestor magnați.
Nu există niciun semn că președintele ar urma să părăsească puterea în viitorul apropiat și nici motive să credem că s-ar confrunta cu probleme grave de sănătate. Însă Putin, care a împlinit 74 de ani luna trecută, se află la Kremlin de un sfert de secol, iar oamenii din Moscova știu că, într-o zi, plecarea sa va veni.
Întrebat anul trecut de Reuters dacă intenționează să rămână în funcție până în 2036, când mandatul său constituțional s-ar încheia teoretic, Putin a răspuns: „Numai Dumnezeu știe dacă avem destulă sănătate.”

Sursă imagine, CARL DE SOUZA/AFP via Getty Images
Dacă Putin și-ar da demisia sau ar muri în funcție, atribuțiile sale ar fi preluate de prim-ministru, Mihail Mișustin. Însă Mișustin nu a dat semne că ar avea ambiții prezidențiale, acesta fiind probabil unul dintre motivele pentru care a fost numit în funcție. O astfel de situație ar putea crea un anumit vid de putere.
Într-un asemenea scenariu, experții care urmăresc îndeaproape evoluțiile din Rusia și cu care am discutat văd mai multe posibile variante.
Unii din Occident și, fără îndoială, și unii din Rusia speră că democrația ar putea înflori într-o Rusie post-Putin, cu un guvern condus de reprezentanți aleși, nu de o nouă generație de oligarhi sau de un alt autocrat. Însă analiștii spun că acesta pare a fi scenariul cel mai puțin probabil. Instituțiile democratice esențiale au fost erodate sau distruse în timpul regimului lui Putin.
„Rusia este atât de obișnuită cu violența, încât s-a dezobișnuit de procedurile democratice obișnuite±, spune Alexandra Prokopenko, jurnalistă și analistă rusă aflată în exil.
O altă posibilitate este perpetuarea autocrației. O altă figură politică l-ar putea înlocui pe Putin și ar putea continua cultura represiunii pe care acesta a construit-o. Însă Prokopenko consideră că nu ar fi vorba imediat de o nouă dictatură dominată de un lider atotputernic. Astfel de transformări necesită timp, spune ea. La început, succesorul lui Putin ar fi mai slab decât acesta și ar dispune de mai puține resurse.
Apoi există și o a treia variantă: magnații își recapătă influența, iar Rusia revine la ceva asemănător sistemului oligarhic din anii '90. Dmitri Nekrasov, fost consilier al Kremlinului și politician din opoziție aflat acum în exil, spune că, într-un astfel de scenariu, țara ar fi condusă de câteva clanuri puternice din elita politică, în alianță cu marile interese de afaceri.
Aceasta este, desigur, varianta pe care mulți dintre magnați și-ar dori-o. „Ar vrea să se întoarcă la vremurile în care erau ascultați, când activele nu le erau confiscate și când înțelegeau regulile jocului”, spune Prokopenko, care a petrecut mult timp discutând cu cei mai bogați oameni din Rusia.

Sursă imagine, Vladimir Smirnov SPUTNIK/KREMLIN POOL/EPA/Shutterstock
Un interviu exploziv
Un indiciu interesant despre ceea ce și-ar putea dori magnații de la o Rusie post-Putin a venit din partea lui Andrei Melnichenko, supranumit „regele mondial al îngrășămintelor” și, în prezent, al optulea cel mai bogat om din Rusia.
La începutul acestui an, el i-a surprins pe observatori acordând un interviu publicației The Economist - un gest rar pentru un om de afaceri rus de asemenea calibru, cu atât mai mult în relație cu o publicație dintr-o țară pe care Kremlinul o consideră neprietenoasă. The Economist a publicat și un eseu semnat de acesta.
În anumite pasaje ale interviului, Melnichenko a reluat teme promovate de Kremlin. El a afirmat că Ucraina este un câmp de confruntare între Rusia și Occident și că Occidentul a ignorat preocupările de securitate ale Rusiei, amenințându-i suveranitatea.
Apoi însă lucrurile au devenit mai interesante. Melnichenko nu a cerut plecarea lui Putin, dar - iar acest „dar” este important - a pledat pentru o schimbare care ar pune capăt concentrării puterii în mâinile unui singur om. El a spus că Rusia trebuie să se implice mai mult în relațiile cu restul lumii.
Prokopenko consideră că magnatul încerca să provoace o dezbatere publică. A fost un „apel adresat unor oameni bogați ca el să înceapă să vorbească”, spune ea.
Jurnalistul care l-a intervievat, Arkadi Ostrovski, mi-a spus că cei doi au avut „discuții tensionate și aprinse” în „hoteluri și cafenele, în principal la cafea, multă cafea, și uneori la o țigară”. Potrivit lui, magnatul părea „să se gândească în mod sincer” la răspunsurile sale, în loc să livreze mesaje atent calibrate, de natură politică.
Nimic nu este simplu în Rusia, iar majoritatea observatorilor cred că interviul a avut loc probabil cu o formă de aprobare din partea Kremlinului, fie implicită, fie explicită. Nu este clar de ce autoritățile ar fi fost dispuse să permită această neobișnuită pledoarie pentru schimbare. Este posibil să fi încercat să transmită că în țară mai există un anumit grad de pluralism.
Niciun alt magnat nu a ieșit public să-i susțină poziția. Cu toate acestea, jurnalistul este de părere că Melnichenko nu vorbea doar în nume propriu, ci și în numele altor lideri ai mediului de afaceri rus.

Sursă imagine, Andrey Rudakov/Bloomberg via Getty Images
Unii dintre ei speră că, după plecarea lui Putin, Rusia ar putea deveni o „republică oligarhică”, după cum o numește jurnalistul Ostrovski, adică ceva asemănător Rusiei anilor '90, când elitele de afaceri dețineau o influență semnificativă asupra puterii.
Pe baza anilor în care a scris despre Rusia, Ostrovski spune că mulți dintre cei mai bogați oameni ai țării resimt astăzi un „sentiment de fundătură totală, că acest război a dus Rusia într-un impas... [și] că viitorul lipsește cu desăvârșire”.
Credit imagine principală: Getty.
Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.
Editat de Viorica Toma.





